SEMIMARATONUL BUCURESTI 21 km

MAI 2015

CURSA ADEVARULUI !!! Bucuresti, aglomeratie, emotii . Un Istanbul in adevaratul sens al cuvantului . In fata mea, a sotiei si a fratelui statea cursa de semimaraton (21,1 km)- Maratonul Intertantional Bucuresti.
Sambata Robin si Leo au luat parte la cursa copiilor . Robin a depasit orice asteptate a alergat cu un pace mediu de 4.40 si a iesit pe locul 40 din peste 500 concurenti. Bravos Robin . Ai fost adevarat !!!

Ziua de duminica insa ne astepta cu drag la start . Laura a incercat cursa populara .
Ce sa mai lungim povestea. Sa inceapa cursa.Daca la cursa anterioara Wings for life alergasem 20,4 km cu un pace de 5.22, aici la 21,1 km imi propusesem sa scad pace-ul undeva la 5.15 (timpul pe un km) si sa ma incadrez in timpul final de 1 ora si 52 de minute .

Tactica a ramas aceeasi ! Trag tare, puternic si in forta inca de la inceput, iar cand simt ca nu mai pot alerg si mai tare. A avut succces deplin data trecuta .
Mi-am strecurat un gel de alergare in buzunar, pe care mi-l propusesem sa-l mananc pe la km 15 . Am participat incalzirea generala . M-am strecurat in aglomeratie la start . Tricoul cu Alerg pentru Autism Marea Neagra astepta sa alerge cu mine.

LECTIE DE VIATA CRISTINA !!!
A alergat semimaraton la 5 luni de la operatie cu un genunchi plin de durere, fara pauza si un timp excelent. Bravos Cristina . Sunt mandru de performanta ta. Esti un model pentru mine.

Dupa 10 minute s-a dat startul …. waw m-am speriat si panicat deoarece era aglomeratie maxima si trebuia sa fac manevre de depasire la limita. Am inceput sa pendulez stanga dreapta ca sa pot sa ma strecor, era foarte greu si faceam metri in plus, nu era deloc bine. M-am uitat la ceas pace-ul era de 5.10, nu era chiar rau . Dupa 1 km usor am simtit ca se face loc . Atunci brusc am inceput sa cresc ritmul constant si am alergat cu un pace de 4.40 destul de lejer. Ma simteam excelent.

Ritmul de alergare era ciudat, depaseam o gramada de alergatori si trebuia sa cresc viteza si asta imi strica ritmul deoarece nu puteam sa alerg constant. Fata de antrenamente unde alergi singur si ai posibilitatea sa-ti stabilesti singur ritmul, aici era o nebunie. La cursa au participat 3000 de oameni, iar in fata mea erau cel putin 250 de alergatori plus kenieni .

Am pastrat fara probleme ritmul ridicat cu un pace sub 5 pana la primul pct de hidratare de la km 5. Deja stiam povestea de la cursa anterioara si cand toata lumea s-a bulucit spre paharele cu suc eu am iesit spre exterior si am crescut ritmul, aici am depasit cel putin 30 de persoane ce oprisera sa bea apa si sucuri.

Am fost dezamagit sa constat ca cei cativa bucuresteni aflati pe margine se uitau la noi fara nicio reactie. La Wings for life prin toate comunele prin care am trecut lumea ne saluta, aplauda si comenta in sens pozitiv, bucurestenii erau absolut plictisiti. Culmea pe la km 7 a trebuit sa ocolesc o doamna cu un caine aflata la plimbare .

In apropierea Arenei Nationale m-am intersectat cu kenienii ce deja se intorceau si aveau in fata mea 5 km . Par ireali . Te hipnotizeaza cu modul lor de a alerga . Am inconjurat stadionul si ma apropiam de km 10, in spatele meu auzeam comentarii privind opritul la standul de hidratare. Ce rost are sa pierzi timpul sa bei apa . Exista un cronometru . Mi-am pierdut un weekend la Bucuresti sa beau apa ? Am avut noroc totusi de un voluntar care m-a observat si a venit in viteza sa-mi aduca o sticla de apa. Multumesc. Am luat sticla am baut o gura de apa si restul am turnat-o peste cap . Apa era rece.. Eram ud leoarca, dar merita racisem corpul instantaneu .

Timpul de alergare era excelent ajunsesem deja la km 15 si pace-ul era 5.00 mult mai bun fata de ce imi propusesem (obiectivul initial era de 5.15) . Pe neasteptate un tip ma abordeaza si incepe sa-mi povesteasca despre el si familia lui. Mi-a spus ca ieri fusese ziua lui si a fetitei . Ca a sarbatorit pana la 12 noaptea . Cele 2 fetite au varicela .Am fost obligat sa-i povestesc si eu despre mine, desi inscriptia de pe tricoul meu spunea totul .

La urmatorul pct de hidratare ne-am despartit, el a ramas in urma cauta apa, eu am trecut in viteza mai departe.
Am ramas singur si am asistat la un moment dureros, un tip ce alerga in fata mea a scurtat traseul cu 500 m nu a facut toata bucla pana la capat. Am zambit amar .
La km 18 am avut surpriza ca un tip sa se lipeasca de mine si sa-mi spuna. Adrian te cunosc am citit in ziar despre tine. De saptamana viitoare am sa vin si eu la ora 9 dimineata la Radio Constanta sa alergam impreuna . A fost extrem revigorant . Pentru cateva momente uitasem de alergare.

La km 19 mi-am adus aminte de gelul pe care mi l-am luat si nu l-am consumat, dar nu aveam timp de prostii, mai erau doar 2 km pana la final .
Imi propusesem un pace de 5.15, iar eu eram aveam un pace de 5.00, depasisesem si cele mai optimiste asteptari, ma rugam sa pot mentine ritmul .

La km 20, era ultimul pct de hidratare, dar am crezut ca e finish-ul toata lumea se oprise sa bea apa, m-am strecurat repede si am depasit pe putin 50 de persoane . Ce rost avea sa ma opresc mai erau 5 min. de alergare. Puteam sa beau toata apa din lume.
Am strans din dinti si am reusit pana la linia de final sa pastrez pace-ul de 5.00 si sa ma bucur de …apa

Am obtinut cel mai bun rezultat al meu la semimaraton de 1 ora si 48 de minute si m-am simtit super bine deoarece mi-am imbunatatit semnificativ timpul de 1 ora si 52 de minute de la Wings for life.
Medalia arata senzational, chiar a meritat efortul .
Nebunia insa acum incepe, pe 14 iunie am de alergat 42 de km la Maratonul de la Brasov.

P.S. Te astept Hai in echipa mea !!! Alerg pentru Autism Marea Neagra !!!